Monografia comunei

Relieful comunei Pietroșani, ca și al comunelor învecinate este o trecere de la Subcarpați la dealurile de platformă, care se face printr-o zonă de contact mai joasă alcătuită din al doilea șir de mici depresiuni; spre deosebire de zona Subcarpaților Getici și a Podișului Getic, care este formată din „Mușcele” ce depășesc 800 m altitudine.

Relieful care domină satul Pietroșani și Vărzăroaia este următorul: Dealul de la vest cu o altitudine pînă la 700 m e continuarea altora care se lasă din munți în direcția nord-sud. Poartă în general numele de „Dealul Oii” sau „Plaiul Oii”, căci altădată pe creasta sa era drumul numeroaselor turme de oi ale mocanilor spre munte sau spre cîmpie. El este hotarul între Pietroșani și satele: Stroești și Vîlsănești. Din culmea acestui deal se lasă printre numeroasele sale văi, o mulțime de delușoare, coaste, rîpi, piscuri, care luate dinspre nord sînt următoarele: vîrful Crucea lui Bucel, cel mai nord-estic punct de hotar, de la care spre est vine Piscul Doamnei, iar spre sud este poiana „Podurile lui Bucur”, „Piscul Smeuriș”, „Piscul Mavrodinenilor” și al „Purcăriei”, Pleașa, sau Mlaca Mică. Urmează apoi vîrful „Pajura” sau Fîntîna de Leac (punct trigonometric) „Plaiul Înăriștea”, piscul „Podurile Mari”, „Poiana cu Soci”, de aici peste Valea Rudii găsim Țîlfa cu care se prelungește Podul, apoi Podișorul, ce se termină la Cîrsteianu și de unde urmează tot spre est șesul numit Cîmpul Mare, care se mărginește cu rîul pînă la „Capul Mălului”. De la Pajura și Înăriște se întinde Plaiul Mare, iar partea de est cuprinde: în deal „La lac”, Podeaca și apoi Cotul Mare, Cotul Mic, Cotul lui Ilin, „Piscul cu Ghezurii”, „Piscul Ateniș”, „Piscul Părului”, „Piscul Lung” și Dumbrava. Spre estul acestora e coasta dealului (izlazul sătenilor) apoi mai la nord Coasta Mare, Doșcioru și delușorul Păuelul. De la acestea spre est urmează lunca, terminîndu-se cu zăvoiul pînă la rîu și Buciumeanca cu Galbena. Continuînd spre sud pe dealul Oii (Drumul Oii) în dreptul satului Vărzăroaia găsim Piscul Căpriorului (Căprioarei)¹ Țîlfa Moștenilor, un vîrf înalt, Plaiul văii Tetii, Masa de pămînt², Țîlfa Rușilor (Goila cota 660)³ (punct trigonometric) care domină înălțimile dimprejur. Spre est de acesta se lasă Dumbrava cu Hula și Piscul Moștenilor, Mlaca Mare, Piscul cu In, Mlaca Mică, apoi Poiana Mare, Piscul Răsturniș, Poiana Modrang, Cotul Mare, Viișoara și Mlaca Ologului. Mai spre est coasta dealului și fața văii Tetii, de la care urmează pămîntul sătenilor pînă la rîu.

Relieful satului Retevoiești și Gănești. Din partea de vest de la Viișoara, se merge pe muchia Dealului Oii în jos, se dă pe la obîrșia Văii Berzii și pe la Țîlfa numitei văi. Ceva mai în jos se vede pitorescul platou numit „Poiana Tîrgului”, înconjurat de rîpe adînci. La apus de acest platou se află Valea Crucii, iar la nord, Valea Diaconului. În aceste locuri s-au găsit cu prilejul săpăturilor arheologice urme materiale ale omului primitiv. Mai în jos pe muche dăm de locul numit „Groapa Lupului”; apoi trecînd pe deasupra văii Căveștilor se ajunge la „Piscul Dadelor”, „Rîpa Dadelor”, „Țîlfa Întunericului”, Piscul Arnăutului etc. Dealul lui Cazan, care poartă numele unuia dintre vechii strămoși ai Retevoieștilor, apoi Țîlfa Prisecii, Zăpodia și Sub-zăpodii, etc.

Dealurile din partea de est sînt predominate de vîrful Muschiosului și dealul cu acelaș nume. Rîpa Muschiosul se vede din depărtare. Mai sînt: Dealul Păcurarului, valea cu acelaș nume, Crucea Netotului, Valea Lungă; apoi Sălbișul (fosta moșie a Pietroșanilor) cu Plaiul lui Ilie și Poiana Băjenoii.

Relieful satului Bădești. Partea de la nord se numește Voineagul (Pădurea Voinei). Aici se află: Dealul Mangu cu Podul Mangului, Gliganu, Mușcelul, Lăncioiu, Piscana, în vîrf „La Cruce”, Cernatu, Faur, Dealul Șipotului; apoi Hîrlogul Mare, Surpatele, Grindu, Gîrnița, Mogîrcuța (poiană) Șescul (poiană) Poiana Tîrgului, Căminițoaia, Boul Popii, Valea Seacă, Poiana Predii, Poiana lui Gavrilă, Poiana Lazului, Piscanu, Valea Stoicăi, etc.